Mă duc zilele trecute la BRD Theodor Pallady, sucursala la care am deschis un cont de card. Obiectivele erau două: să îmi activez serviciul de Internet banking BRD-Net şi să obţin un extras de cont pe ultima lună.
Nu mai discut programul de lăuze pe care îl au toate maimuţele de la ghişee căci până acum [...]
Arhiva pentru iulie, 2009
Maimuţele de bancă
Postat în Business, De viaţă, etichetat BRD Theodor Pallady, BRD-Net, funcţionare de ghişeu în iulie 22, 2009 | 7 Comentarii »
Instrumente de tortură urbane
Postat în D'ale şoferilor, De viaţă, etichetat instrumete de tortură, zgomote urbane în iulie 20, 2009 | Lasă un comentariu »
De la o vreme am devenit foarte sensibilă la zgomotele cretine cum ar fi turatul motoarelor în puterea nopţii sau în miezul zilei, însoţite de plecarea pe câte o roată de la semafor. Sau lătratul câinilor vagabonzi. Sau claxonatul prelung din partea şoferilor nervoşi din tot mai nervosul Bucureşti. Sau vorbitul tare la telefon ca [...]
O societate în care nu mă regăsesc
Postat în De viaţă, etichetat România, societate în iulie 19, 2009 | 7 Comentarii »
Încerc de ceva timp să nu mă mai enervez “pentru toate prostiile”, cum îmi spune prinţu’ consort. Spre exemplu, încerc să nu mă mai enervez când trece unu’ cu maşina pe lângă mine violându-mi simţurile cu o manea dată la maximum de parcă toţi suntem colegi de petrecere cu el.
Încerc să nu mă mai enervez [...]
Întâlnire de gradul trei
Postat în Business, De viaţă, etichetat comerţ stradal, Family Frost în iulie 15, 2009 | 7 Comentarii »
Family Frost nu e un brand de care să fi auzit până mai deunăzi. Am intrat în contact cu ei mai mult auditiv încercând să îmi explic ce sunet e ăla care îmi pătrunde în casă şi care aduce puţin cu melodia din “Întâlnire de gradul trei”.
După câteva luni de zile, “prinţu’ consort” descoperă sursa [...]
România pe invers
Postat în De viaţă, etichetat Caini, parcuri, rahat de câine în parcuri în iulie 13, 2009 | 7 Comentarii »
Scena s-a întâmplat acum câteva zile într-un parc. De ceva vreme, atunci când îmi permite timpul, tot umblu pe la răcoare şi verdeaţă, atât cât a mai rămas prin oraşul ăsta betonat şi îmbordurat. Dar, să revin. În parcul cu pricina, acelaşi în care dacă ai o zi proastă rişti sa iei bătaie de la [...]